Discursul către naţiune al preşedintelui SUA, aproape identic cu cel din 2009

Discursul preşedintelui Statelor Unite a început cu veşti bune. Prinderea şi eliminarea lui Osama bin Laden, dar şi încheierea războiului din Irak, evenimente care i-au adus lui Barack Obama un important capital de respect şi popularitate, cu atât mai mult cu cât cele două reuşite făcuseră parte din setul de promisiuni electorale ale democratului.\n
Nici celelalte puncte centrale ale discursului către naţiune nu au sunat rău. Dimpotrivă, mulţi americani trebuie că s-au simţit întrucâtva uşuraţi auzindu-l pe Obama vorbind despre cum trebuie dezvoltate domeniul energiei regenerabile şi sistemul de educaţie sau punctând anomalia sistemului de impozitare, care face ca miliardarii americani să plătească taxe mai mici către stat decât secretarele lor.

Şi în discursul către naţiune din ianuarie 2009, Obama a vorbit tot despre crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea infrastructurii, promovarea energiilor regenerabile, sau despre înăsprirea regulamentelor de funcţionare a băncilor. Promisiunile unei schimbări în America nu au putut fi transformate în realitate de către Barack Obama.



Lipsa locurilor de muncă este una dintre cele mai mari griji ale americanilor. Chiar dacă rata şomajului a scăzut faţă de octombrie 2009, când era de 10 procente, ajungând astăzi la 8,5 la sută, ea este cu 0,7 la sută mai mare ca în luna în care Obama a rostit primul discurs către naţiune. Şi, cu toate că pârghiile preşedintelui de a combate masiv şomajul sunt limitate, realitatea este că mandatul său e analizat din perspectiva acestor cifre.



În plus, o sumedenie de alte promisiuni încă neonorate apasă greu pe umerii mandatului prezidenţial al lui Obama. Reforma politicii de imigraţie este departe de a fi realizată. Chiar şi aşa-numitul DREAM Act, care permitea acordarea de cetăţenie copiilor aduşi în Statele Unite de părinţii lor, care au studiat şi servit în armată în America, a eşuat. Relaxarea fiscală pentru cei 160 de milioane de angajaţi americani este valabilă până la sfârşitul lunii februarie, în timp ce multimilionarii americani plătesc către stat sub formă de taxe mai puţin de jumătate faţă de angajatori şi angajaţi. Clivajul social se cască din ce în ce mai mult.



Este drept, Obama a cerut Congresului în recentul său discurs către naţiune să grăbească demararea reformei legii privind imigraţia şi a reformei fiscale. Şansele însă ca acest lucru să se şi întâmple sunt nule. Încă din octombrie 2010, Mitch McConnell , şeful majorităţii republicane din Senat declara că prioritatea republicanilor este să-l împiedice pe Obama să recâştige alegerile.



A da însă vina pe "blocajul" republicanilor din Congres pentru toate nereuşitele prezidenţiale ar fi o greşeală. În primul an de preşedinţie, când democraţii deţineau majoritatea în ambele Camere ale Congresului, Obama a avut şansa de a trece prin Congres multe din reformele promise, însă nu a fructificat-o.



Discursul către naţiune al lui Obama, a cărui popularitate a ajuns la o cotă foarte mică, a urmărit un singur lucru, anume de a-i convinge pe americani că merită să fie reales. În primul său mandat, el i-a dezamăgit pe aceştia.



Autor: Christina Bergmann / Vlad Drăghicescu

Redactor: Medana Weident